Fratele lui Vadim Tudor, generalul (r) Marcu, riscă să rămână fără casa de la MApN

Fratele europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, generalul în rezervă Marcu Tudor, riscă să rămână fără casa de serviciu pe care a cumpărat-o de la MApN, odată cu ceilalți generali cercetați în dosarul achiziției locuințelor de serviciu de la minister, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, în dosarul deschis de procurorii militari de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în care sunt cercetați mai mulți generali, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu și alte persoane cu funcții de conducere în MApN, figurează și numele fratele lui Corneliu Vadim Tudor – generalul în rezervă Marcu Tudor, care a primit, și el, o locuință de serviciu de la MApN, în strada Mihai Eminescu nr. 102-104, casa fiind cumpărată ulterior de către acesta.

Aceleași surse au precizat că fratele liderului PRM nu este pus sub învinuire în acest dosar, însă procurorii cercetează modul în care acesta a primit dreptul de a cumpăra locuința respectivă.

Sursele citate arată că, potrivit unui ordin din 2000 emis de ministrul Apărării, nu puteau fi atribuite și închiriate locuințe de serviciu cadrelor militare aflate în rezervă. „Cadrele militare în rezervă, cum este și cazul generalui Tudor, nu puteau astfel să primească locuințe de serviciu. Acestea puteau fi atribuite și închiriate doar cadrelor active”, au explicat sursele citate.

Pe de altă parte, arată sursele, Legea 562 din decembrie 2004 dădea dreptul cadrelor militare să-și cumpere în regim subvenționat, respectiv la un preț de șase-șapte ori mai mic, locuința de serviciu deținută cu chirie. „Legea stipulează că poate cumpăra o singură locuință de serviciu titularul contractului de închiriere, dacă o deține în baza unui contract valabil încheiat, însă, în cazul lui Marcu Tudor, nu a fost vorba despre un contrac valabil încheiat”, precizează aceleași surse.

Fratele lui Vadim Tudor era atunci general pensionat, respectiv trecut în rezervă, în Comisia de Apărare din Senatul României și avea în chirie o locuință de serviciu cu cinci camere de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), au mai precizat sursele citate.

După apariția legii menționate, spun aceleași surse, a fost emisă o hotărâre de guvern prin care locuința respectivă a fost transferată de la RAAPPS la Ministerul Apărării Naționale.

Potrivit surselor citate, după trecerea casei la MApN, aceasta nu putea fi închiriată drept locuință de serviciu lui Marcu Tudor, pentru că acesta nu mai era cadru militar activ.

„După ce casa a trecut la MApN, aceasta i-a fost repartizată și închiriată ilegal de către Garnizoana București, din ordinul generalului de brigadă Traian Pigui, care este deja pus sub învinuire în acest caz și pentru ordinul emis cu privire la vânzarea casei în care stă generalul Tudor către acesta”, au precizat sursele citate.

Aceleași surse arată că „la scurt timp după ce MApN i-a închiriat casa lui Marcu Tudor, acesta a cumpărat subvenționat locuința respectivă, în condițiile în care nu avea legal încheiat contractul de închiriere, pentru că nu era militar activ, ci în rezervă, fapt ce contravenea legii menționate”.

În plus, mai arată sursele citate, Legea 562 arăta că pot fi vândute locuințele de serviciu ce se aflau în patrimoniul MApN până la momentul intrării în vigoare a acestei legi, or transferul de la RAAPPS la MApN s-a făcut după apariția actului normativ, astfel că nu putea fi vândută.

Sursele judiciare arată că, în acest caz, „s-a greșit penal” pe toată linia, respectiv pe filiera conducerea Garnizoanei București – Auditoriul – Comisia de Vânzare, în acest fel fiind prejudiciat Ministerul Apărării.

Întrebate în legătură cu implicarea penală a lui Marcu Tudor, sursele citate au menționat că acesta nu este pus sub învinuire în acest caz, probele adunate stabilind că generalul în rezervă nu a introdus informații mincinoase sau eronate în declarațiile și documentele depuse în vederea încheierii contractului de închiriere și ulterior a celui de cumpărare a locuinței de serviciu.

Cu toate acestea, precizează sursele citate, pentru că dobândirea locuinței generalului Tudor are la bază un contract încheiat ilegal, acesta riscă să piardă imobilul, la fel ca restul generalilor din dosar,

Sursele citate arată că procurorii militari anticorupție vor cere, în eventualitatea trimiterii la instanță a acestui caz, recuperarea prejudiciului produs MApN, respectiv a locuințelor de serviciu dobândite prin infracțiune, acolo unde situația permite.

Astfel, deși nu a mințit în declarațiile date și nu s-a folosit de documente false sau fictive pentru dobândirea locuinței de serviciu, generalul (r) Marcu Tudor riscă să piardă imobilul din cauza modului ilegal prin care au acționat cadrele militare care i-au facilitat acestuia posibilitatea de a închiria și cumpăra casa, au mai arătat sursele citate.

În dosarul achiziției locuințelor de serviciu de la MApN, s-au prezentat la DNA, miercuri, generalii Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Constantin Năstase și Mircea Chelaru, care au fost citați pentru a li se aduce la cunoștință acuzațiile.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, marți, că în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobrițoiu a fost începută urmărirea penală în acest dosar întrucât a închiriat și ulterior a cumpărat, la un preț subvenționat, o locuință de serviciu de la MApN, folosind declarații false. Dobrițoiu este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participației improprii.

Generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, șef al Direcției domenii și infrastructură din MApN la data faptelor, este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participației improprii, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit DNA.

În rezoluția de începere a urmăririi penale se arată că există date și indicii temeinice că, în calitate de șef al Direcției domenii și infrastructură din Ministerul Apărării Naționale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preț subvenționat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcții de conducere din MApN (la data faptelor).

„Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care dețineau, la data apariției legii, locuințe de serviciu aparținând Ministerului Apărării Naționale, le puteau cumpăra, în regim subvenționat, însă cu anumite condiții, între care, titularul contractului de închiriere să dețină această calitate de chiriaș în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu dețină sau să nu fi deținut locuințe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuință, în regim subvenționat”, potrivit DNA.

Totodată, potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale, Corneliu Dobrițoiu, a închiriat și, ulterior, a cumpărat, în regim subvenționat, o locuință de serviciu de la Ministerul Apărării Naționale, „cu încălcarea prevederilor legale, făcând uz de declarații false care au fost de natură să îi inducă în eroare pe membrii comisiei de vânzare”.

Procurorii au precizat că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a locuinței de serviciu din București, contractul de închiriere încheiat pentru aceasta cu Corneliu Dobrițoiu era expirat din 29 iunie 2005, „nefiind astfel îndeplinită condiția existenței unui contract de închiriere valid la momentul vânzării”.

„Declarația notarială dată la 08.06.2005 de către Dobrițoiu Corneliu nu corespunde realității, deoarece, la momentul respectiv, acesta deținea împreună cu soția sa, o locuință proprietate personală”, a mai arătat DNA.

Alături de Corneliu Dobrițoiu, alte zece persoane cu funcții de conducere din MApN au achiziționat, în condiții nelegale, locuințe de serviciu la preț subvenționat, față de acestea fiind făcute acte de urmărire penală, au precizat procurorii.

Valoarea prejudiciului în dauna Ministerului Apărării Naționale a fost estimat la 1,2 milioane de lei.